Cu totii ne-am simtit mandri la un moment dat pentru ceva ce am facut. Stim ce inseamna sa fii multumit de ceea ce s-a realizat, pentru acel succes atat de muncit si obtinut. Aceasta atitudine este pozitiva si chiar sanatoasa pentru stima de sine si conceptul de sine. Acum, pe cealalta parte, avem persoana mandra, acel profil care isi foloseste realizarile (sau credinta in ea) intr-un scop foarte diferit: sa-i umileasca pe ceilalti si sa se simta superior.
Am putea spune ca mandria are o latura pozitiva si una care prin ea insasi delimiteaza un tip de personalitate care nu este bine ajustata sau chiar daunatoare in multe cazuri. Pentru expertii in psihologia personalitatii, cu totii ar trebui sa fim capabili sa dezvoltam un sentiment sanatos de mandrie . Este un mod de a ne respecta pe noi insine si de a intelege ca, la randul nostru, meritam sa fim respectati de ceilalti.
Acum, ceea ce nu mai este atat de potrivit este sa dezvolti acel tip de sentiment cu care cineva ajunge sa aplice o stima de sine excesiva . Cel in care se plaseaza deasupra celorlalti pentru a depasi limita respectului si a arata cea mai otravitoare aroganta. Sa ne scufundam in ea.
Cum este cu adevarat o persoana mandra?
O persoana mandra este cea care are exces de incredere in sine . Tot ce face, tot ce spune si tot ce crede este perfect.
Ne poate suna familiar tuturor pentru ca, intr-un fel, am intalnit acest profil de mai multe ori de-a lungul vietii noastre. Sunt acei prieteni pe care intr-o zi i-am lasat in urma pentru ca au considerat ca le-am facut ceva de neiertat. Sunt acei colegi de munca care ne-au privit mereu cu dispret si acele rude cu care am incetat sa mai vorbim pentru ca tratamentul lor a fost pe cat de nociv, pe atat de ofensator.
Sa ne uitam la cateva dintre caracteristicile sale cele mai de baza.
Mandria ca mecanism de aparare
Acest fapt este curios. In multe cazuri, este vorba de persoane care ascund inconstient anumite fapte sau evenimente care le-au generat la un moment dat un tip de nesiguranta. Ele pot fi greseli facute sau dispret suferit de altii in trecut.
In acest fel, ceea ce fac foarte des este sa foloseasca mandria ca arma de aparare , evidentiind realizarile si succesele lor fata de ceilalti, astfel incat sa nu-si descopere slabiciunile sau punctele slabe pe care le mai au.
Mandria este ca un scut sau o armura care serveste la mascarea sentimentului de inferioritate. Carl Jung a exprimat-o spunand ca „prin mandrie ne amagim pe noi insine”, referindu-se la rolul autoinselaciunii ca mijloc de protectie impotriva fricii de a recunoaste propriile greseli si consecintele acestora.
Este hipersensibil, totul il enerveaza si il jigneste
Nu vorbi cu ea despre realizarile tale, nu discuta cu ea preocuparile tale, obiectivele tale sau obiectivele pe care urmeaza sa le atingi. Persoana mandra va reinterpreta orice act pentru a-l asuma ca un atac direct asupra ego-ului sau. Ba mai mult, orice calitate care te defineste va fi vazuta ca o amenintare clara la adresa lui, de aceea el nu ezita sa te vada ca pe un rival si sa se simta ofensat de tot ceea ce faci sau spui.
Are o mare nevoie de control
Acest tip de profil trebuie sa preia controlul in fiecare scenariu pentru a-si valida mandria. La nivel de familie, acest comportament poate deveni foarte distructiv. Persoana mandra cere acel gen de veneratie absoluta in care nu poate fi contrazis, nimeni nu poate fi mai presus de el sau ea si cu atat mai putin sa iasa in evidenta sub nicio forma.
Fiecare oportunitate este una buna de a straluci
Orice conversatie sau circumstanta este buna pentru a va evidentia virtutile. Sunt si genul de oameni care vorbesc constant despre realizarile lor trecute, relatiile lor bune cu anumite figuri importante, cat de apreciati sunt in anumite sectoare profesionale…
Incetul cu incetul ajunge sa preia controlul conversatiilor pentru a le indrepta exclusiv catre el insusi. Un epicentru care ajunge sa-i epuizeze si sa-i instraineze pe cei care il inconjoara.
De obicei nu cere ajutor sau iertare
Persoana mandru crede ca este perfect si superior, asa ca va crede ca se poate descurca cu totul si ca face totul bine in felul sau. De fapt, felul lui este cel mai bun mod de a face lucrurile si nu altul. Din acest motiv, ii va fi greu sa ceara ajutor sau iertare, din moment ce primul nu are nevoie de el si nici al doilea nu are nevoie de el pentru ca nu le face nimic celorlalti, cel mult este invers. .
Trebuie sa avem grija de granitele mandriei
Ca avem incredere in noi este bine, dar un exces de ea pe o idee, un act sau o situatie poate paraliza pozitivul care ni se poate intampla, fara sa ne ofere nicio varianta de a-l imbunatati. Este intotdeauna indicat sa lasam putin loc de indoiala, sa analizam tot ceea ce facem si sa putem astfel sa-l imbunatatim, permitandu-ne sa mergem mai departe pe drum.
Intr-un fel, acea mandrie din punct de vedere istoric si chiar din punct de vedere doctrinar este vazuta ca unul dintre cele sapte pacate capitale are logica ei. Daca ma gandesc bine, cu totii am fost respins de acele tipuri de oameni care au o viziune exagerata despre ei insisi. A celor care vorbesc doar despre realizarile lor, a celor care isi ofera acea „lauda de sine” pe cat de obositoare, pe atat de daunatoare.
Persoana mandra este exemplul viu al acelei celebre fraze care spune „eu primul, eu al doilea si eu al treilea”. Mandria, sa nu uitam, este condusa in secret de stima de sine scazuta si rusine. Cei care sunt mandri se simt rau cu ei insisi si o compenseaza cautand acele situatii in care sa se simta superiori, sa fie avangarda tuturor imprejurarilor. De acolo si pentru a-l realiza, nu ezitati sa fiti acei avizi cautatori ai defectelor altora si, la randul lor, cei mai implacabil distrugatori de virtuti.